Scleroza multipla(scleroza in placi) a fost descrisa pentru proma oara in secolul al XIV-lea,de catre un medic olandez. Este o boala inflamatorie imprevizibila, care-i afecteaza in primul rand pe adultii tineri.Ca graviate, poate sa varieze de la forme moderate pana la altele ,complet devastatoare, desi doar foarte putini pacienti ajung atat de grav handicapati,incat sa nu mai poata functiona in nici un fel.
Se presupune ca scleroza multipla poate aparea numai la o persoana cu sistemul imunitar slabit pe baze genetice.In asemenea sistem imunitar nu poate face deosebirea intre proteinele care provin din propria mielina-substanta care protejeaza celulele-nervoase a organismului,si proteinele originare de la virusii invadatori.Ca rezultat,sistemul imunitar produce din greseala anticorpi care ataca si distrug mielina.Astfel ,organismul devine alergic la sine insusi,conditie numita "autoimunitate".Intr-adevar ,scleroza multipla este considerata o boala autoimunitara, dupa cum s-ar putea sa stiti deja.
In cazul de scleroza multipla ,nervii sistemului nervos central,format din creier si maduva spinarii -degenereaza treptat,ceea ce inseamna ca maladia este si de natura neurologica.
Simptomatologia:
Sunt tulburari neurologice intense ce au localizare foarte variabila, in functie de zona in care apar placile.Acestea se manifesta de obicei sub forma de puseuri de scurta durata,urmate de perioade de regresie.
Tulburarile privesc mai intai functiile senzoriale(furnicaturi,senzatii tactile anormale,senzatie unei pieli de carton) ,functiile motorii(paralizie temporara a membrelor sau a unei jumatati din corp),echilibrul,controlul mictiunii (incontinenta urinara sau dimpotriva dificultatea de a urina).Dar simptomul cel mai des intalnit in scleroza in placi este totusi cel al tulburarilor de vedere(scadere brusca a acuitatii vizuale,din cauza atingerii nervului optic,sau nevrita optica,vedere dubla sau in ceata),care regreseaza in cateva zile,lasand uneori sechele.Aceste manifestari tind sa agraveze daca bolnavul face o baie fierbinte.
DIAGNOSTICUL
Aparitia,la un adult tanar,a tulburarilor neurologice in mai multe locuri din corp,urmata de regresia lor dupa cateva zile,este caracteristica sclerozei in placi.Diagnosticul se confirma cu ajutorul imagisticii prin rezonanta magnetica(RMN),care constituie cel mai bun procedeu existent acum de a vizualiza placile demielinizate.I se paote eventual adauga si examenul lichidului cefalorahidian.In cele din urma,inregistrea potentialelor evocate permite depistarea zonelor afectate care nu au fost reperate inca si localizarea exacta a placilor si leziunilor neurologice.
TRATAMENTUL
Crizele se trateaza cu medicamente corticosteroide in doze mari,administrate prin perfuzie timp de cateva zile intr-un mediu spitalicesc,dar si prin injectii intramusculare sau pe cale orala.In unele cazuri se prescriu si medicamente care suprima temporar reactiile imunitare ale organismului(imunosupresoare).Fiecare tulburare este tratata separat : incontinenta urinara cu medicamente ,Kinetoterapie pentru intarirea muschilor, etc.
In prezent nu exista nici un tratament care sa vindece definitiv boala; cu toate aceste,un nou medicament,numit interferon,poate reduce numarul de puseuri.
marți, 5 iunie 2012
Gripa
Aceasta infectie a cailor respiratorii e determinata de un virus ce provoaca febra,dureri de cap,curbatura si o stare de oboseala.Boala contagioasa,gripa e responsabila in fiecare an de epidemii mai mult sau mai putin grave.<= Virusul gripei , vizualizat la microscopul electronic cu ecran.
Exista trei tipuri de virusuri gripale,fiecare avand propriile caracteristici biologice.
Gripa deseori e benigna, dar la fiecare 10-15 ani survine cate o epidemie mult mai grava ,maligna. Una dintre cele mai importante de la inceputul secolului a fost cea a gripei spaniole din 1918 ,care a facut mai mult de 20 de milioane de victime in Europa.
Vaccinarea , in special a persoanelor varstnice , si supravegherea acestei infectii la scara internationala sunt deci necesare.
SIMPTOMELE
Gripa se manifesta cu febra si stare de curbatura, care dureaza una pana la 10 zile si regreseaza spontan.Febra e mare,pana la 40 grade C. Aceste manifestari,relativ banale,sunt aceleasi cu cele apartinand tabloului clinic al numeroaselor boli infectioase virale sau bacteriene. Ele corespund unei stari pe care o numim stare gripala.
Nasul poate curge ca intr-o raceala; bolnavul poate sa tusesca si chiar sa expectoreze,deoarece virusul produce o inflamatie a traheii (traheita) si a bronhiilor(bronsita).Deseori insa,aceste manifestari respiratorii sunt discrete si absente.Pot exista dureri de gat ca intr-o angina. Forme grave (forme maligne de gripa) se intalnesc in cadrul unor epidemii.Ele determina o afectare a plamanilor(edem pulmonar) ,care conduce uneori la o insuficienta respiratorie cateodata mortala chiar si la persoane tinere si sanatoase.
Boala poate capata un aspect sever,in special la persoanele in varsta(tulburari cardiace, complicatii infectioase) si la persoanele ce sufera de bronsita cronica sau insuficienta cardiaca.
TRATAMENT NATURIST:
In cazul starilor gripale, ceaiurile din plante medicinale dau rezultate din cele mai bune.In mod normal,medicamentul eficient care se poate lua cu ceaiuri este aspirina.Fiind un medicament ce are la baza coaja de salcie,se impaca foarte bine cu plantele medicinale.
Pentru combaterea starii de respiratie grea si tuse,se pun la fiert: 250 ml apa,trei felii de lamaie,patru lingurite de zahar.Cand a dat in clocot ,se adauga o lingurita si jumatate de cimbru(sau cimbrisor) si o lingurita de patlagina. Se retrage vasul de pe foc,se lasa "sa traga" cinci minute ,se strecoara,si se bea fierbinte. Se pot bea zilnic 3 cani din acest ceai.Efectul este imediat si foarte bun.
Se amesteca:
-2 linguri de menta
-2 linguri de gentiana
-1 lingura de pelin
Din acest amestec se foloseste o lingura la o cana cu apa clocotita,se lasa sa traga 5 minute.Se strecoara.Se beau 3 cani fierbinti si cu inghitituri mici/zi.
luni, 4 iunie 2012
Boala Lyme
Aceasta boala este produsa de bacteria Borrelia burgdoferi.Ea se manifesta prin febra,insotita de inflamatii la nivelul pielii,dar si de afectarea articulara sau cardiaca.
Boala Lyme este o boala rara,dar se intalneste sporadnic peste tot in lume. Ea poarta numele orasului din Connecticut (Statele Unite) unde a fost descoperita. De fapt, semnele acestei boli erau cunoscute deja de mult timp in Europa, dar nu se cunostea germenul responsabil.
Cauzele
Bacteria responsabila de boala Lyme poate fi transmisa la om prin capuse care au fost contaminate dupa ce au intepat un animal salbatic(rozatoare de exemplu). Boala Lyme apare sub forma unor mici epidemii sau sub forma unor cazuri izolate. Toate activitatile care presupun contactul cu capusele contituie un factor de risc pentru contaminare: munci agricole, camping,etc.
Stadiile bolii
Boala Lyme evuleaza in 3 stadii, fiecare fiind caracterizat prin simptome proprii.
Primul stadiu se manifesta prin aparitia unei roseti caracteristice la nivelul pielii,numita "eritem migrator'.
Aceasta roseata cutanata survine intr-un interval cuprins intre 3 zile si o luna dupa intepatura de capusa.
Ea apare la locul intepaturii.La locul rosetii,pielea e usor ridicata si apar senzatii de durere si de caldura.
Roseata se extinde concentric formand un inel in jurul punctului de plecare si dispare treptat in aproximativ 3 saptamani.Eruptia cutanata poate fi insotita de febra si dureri articulare sau musculare asemanatoare manifestarilor gripei.Ea dispare fara sa lase urme,chiar si in absenta tratamentului.
Stadiul al doilea survine dupa cateva saptamani sau dupa cateva luni si se caracterizeaza prin pusee de eritem ,insotite de manifestari mai ingrijoratoare.Poate fi vorba de afectare cardiaca,sincope,dureri toracice,dureri articulare sau de cauza inflamatorie sau de semne neurologice.
O durere intensa apare in regiunea intepaturii .Acest stadiu dureaza de la cateva saptamani la mai multe luni.El nu se constata decat daca primul stadiu ,adica eruptia cutanata a trecut neobservat sau a fost neglijat,si in concecinta ,a ramas netratat.
Stadiul al treilea e cel mai sever.El se instaleaza dupa mai multi an de la intepatura capusi daca nu a fost initiat nici un tratament inainte.El debuteaza cu un eritem cronic,ce se extinde la brate si mai ales la gambe,ajungand dupa mai multe luni la o atrofie progresiva a pielii.Aceasta forma e bine cunoscuta in estul Frantei sub numele de boala Pick-Herxheimer.Eruptia este insotita de manifestari diferite,cum ar fi o tumoare benigna la nivelul pielii(pseudolimfom),dar mai ales afectarea articulatiilor(reumatism cronic),a inimii si a sistemului nervos ,care determina de fapt gravitatea bolii.
PROFILAXIA
Profilaxia conta in a unma un tratament antibiotic dupa o intepatura de capusa daca ea se produce intr-o regiune unde exista boala.In plus,o mai buna informare poate sa-i sensibilizeze pe vanatori si pe turisti sa nu neglijeze primele manifestari ale bolii.In numeroase tari(in special in Statele Unite ,unde au fost raportate numeroase cazuri),acest tip de profilaxie si-a aratat eficacitatea.
DIAGNOSTICUL SI TRATAMENTUL
Izolarea bacteriei din prelevari de la nivelul leziunilor cutanate e foarte dificil de realizat.Deci e preferabila luarea unor masuri de precautie.Astfel ,in timpul stadiului initial,daca sesizam o eruptie sufestiva pentru intepatura capusei,imediat trebie initiat un tratament antibiotic,singurul capabil sa impiedice intreaga evolutie ulterioara a bolii.In stadiul al 2-lea,evidentierea bacteriei ramane inca dificila.Diagnosticul poate fi stabilit printr-un test serologic(proba de sange) care depisteaza anticorpii bacteriei impotriva Borrelia.
Diagnosticul e stabilit in acelasi fel si in stadiul al 3-lea de boala.
Tratamentul se bazeaza pe administrarea de antibiotice care au ca efect disparitia simtomelor si prevenirea aparitiei complicatiilor tardive.
Daca boala nu e tratata si evolueaza pana in stadiul al 3-lea , ea poate lasa sechele variate,in special neurologice(paralizii faciale sau ale membrelor) sau cutanate(atrofii cu ulcere).
Febrele Recurente
Apropia bolii Lyme, febrele recurente sunt determinate de alte bacterii din genul Borrelia.Cea mai cunoscuta e febra recurenta cosmopolita,produsa de Borrelia recurentis.Mai este numita si "febra recurenta transmisa prin paduchi".Este o boala care apare atunci cand sunt coditii favorabile pentru proliferarea paducilor:razboaie,tabere de refugiati etc.Debutul bolii e brutal cu febra mare (intre 40-41 grade C) ,frisoane,dureri de cap,dureri abdominale).Febra dureaza in jur de o saptamana,dispare pentru ca apoi sa reapa dupa cateva zile.Acest ciclu se poate repeta de multe ori.Netratata,infectia afecteaza ficatul si rinichii,putand fi letala.
In tarile care au o rata crescuta a bolii Lyme se desfasoara campanii de informare asupra boalii Lyme.
• Se stie ca anumite zone impadurite – in arealul de raspandire a capuselor - trebuie evitate pentru a preveni imbolnavirea;
• Capusele sunt prezente in numar mic in apropierea aglomeratiilor urbane.
Tratamentul medicamentos
• Medicii recomanda ca stadiile incipiente ale bolii Lyme sa fie tratate cu antibiotice precum doxiciclina, penicilina sau eritromicina.
• Medicii recomanda ca stadiile avansate ale bolii Lyme, cele cu afectare neurologica, cardiaca sau articulara sa fie tratate in spital, cu antibiotice administrate intravenos.
Diagnosticul de boala Lyme se bazeaza pe un istoric amanuntit si o examinare clinica completa, alaturi de teste specifice de laborator.
1. Medicul va va intreba daca ati fost muscat de capusa si daca desfasurati activitati in aer liber in zone cunsocute ca fiind endemice pentru capuse.
2. Semnele clinice sunt importante, mai ales prezenta eritemului migrans, descris anterior.
- Daca exista vreun dubiu privitor la cauzalitate eruptiei cutanate, medicul poate masura diemnsiunile eritemului si apoi sa va ceara sa reveniti pentru a efectua o a doua masuratoare la interval de 2-3 zile distanta. Eritema migrans creste in dimensiuni cam 1 centimetru zilnic;
- Exista semne clinice specifice cu ajutorul carora medicul poate deosebi boala Lyme de alte afectiuni.
3. Medicii pot recomanda efectuarea de teste ale sangelui, pentru descoperirea de anticorpi indreptati impotriva bacteriei Borrelia burgdorferi.
In primele saptamani de la infectare anticorpii pot lipsi, asadar testarea poate avea un rezultat negativ.
Exista doua teste de sange care pot fi utilizate pentru decelarea bolii Lyme, un test de screening (Lyme ELISA), si, daca rezultatul este pozitiv, un test specific (numit „Western blot”), care confirma infectia prezenta sau o infectie anterioara, din trecut. In tarile in care boala Lyme este foarte frecvent intalnita, pacientii pot avea teste pozitive pentru Borrelia, fara a avea si boala in sine. Simpla pozitivare a testului de screening nu este suficienta pentru a se stabili diagnosticul de boala Lyme: este necesar ca si testul Western blot sa fie de asemenea pozitiv.
Odata ce testele pentru boala Lyme se pozitiveaza, ele raman pozitive pentru o perioada foarte mare de timp, dupa un tratament corect. Astfel, repetarea testului dupa tratarea pacientului nu este necesara sau utila.
4. Capusele pot transporta si alte microorganisme in afara de B. Burgdorferi, acestea putand cauza afectiuni care pot mima boala Lyme. De aceea, medicii pot recomanda teste ale functiei hepatice si recoltarea de sange pentru determinarea hemoleucogramei.
5. Pacientii care se prezinta cu dureri de cap pot necesita punctie lombara, pentru a determina daca exista si un grad de inflamatie a sistemului nervos si pentru a decela eventuala prezenta de anticorpi specifici bolii Lyme in lichidul cefalorahidian (LCR).
6. Medicii pot cere efectuarea unei electrocardiograme (EKG) pentru identificarea eventualelor complicatii cardiace.
7. Rezonanta magnetica nucleara (RMN) si computer tomografia pot fi efectuate in vederea excluderii altor afectiuni cu manifestari asemanatoare bolii Lyme.
Exista trei metode de a preveni boala Lyme.
1. Evitarea muscaturii de capusa
- Nu va aventurati in padurile in care sunt prezente capusile, mai ales in timpul verii;
- Purtati sosete care sa creeze bariere intre capusa si piele;
- Introduceti marginea inferioara a pantalonilor in sosete, si purtati haine colorate in culori vii, care sa permita identificarea rapida a prezentie insectelor pe materialul textil;
- Aplicarea unui insecticid special la nivelul hainelor si al pielii. Acest produs nu se recomanda in cazul copiilor, care pot absorbi acest insecticid prin piele. Aplicarea insecticidului scade sansele infectarii prin reducerea riscului de muscatura de capusa.
2. Indepartarea capuselor
- Pentru a transmite Borellia capusele au nevoie de un interval de 24-48 de ore in care sa stea atasate de suprafata pielii. Astfel, dupa desfasurarea de activitati in afara casei, inspectarea tuturor zonelor de piele expuse reduce riscul de infectie;
- Daca remarcati o intepatura de insecta este important sa fiti atent la simptomele asociate, care pot aparea in urmatoarele trei saptamani;
- Capusele se ataseaza de zonele calde si umede: zona inghinala, axilele, zona submamara, gatul si linia de implantare a parului;
- Daca observati o capusa, indepartati-o rapid. Aceasta manevra reduce riscul de contractare a infectiei;
- Daca aveti o penseta la indemana, apucati capusa cat mai aproape de locul de implantare din piele si trageti-o afara incet dar cu fermitate. Daca nu aveti o penseta, apucati corpul capusei si extrageti-o lent, indepartarea este mai importanta decat modul de extragere in sine;
- Deseori nu toate piesele aparatului bucal al capusei ies din piele. Ramanerea acestora in piele nu creste riscul de transmitere a infectiei, dar poate cauza inflamatia pielii si pot declansa o reactie de respingere de tipul reactiei de „corp strain”;
- Dezinfectati locul muscaturii cu alcool medicinal sau alta solutie antiseptica
- Utilizarea de benzina, motorina sau alti solventi organici pentru a sufoca capusa trebuie evitate. De asemenea, nu se recomanda incercarea de ardere a capusei cu un bat de chibrit;
- In cazul in care capusa nu iese cu usurinta, trageti-o afara prin rasucire, prinzand capusa si tragand in sus.
3. Tratamentul antibiotic
Tratamentul intepaturilor de capusa in primele 72 de ore cu o singura doza de doxiciclina previne boala Lyme. Se recomanda celor care traiesc in zone endemice si sunt muscati de capusa; se recomanda sa intrebati medicul inainte de a administra aceasta doze de antibiotic.
Tratata la timp, boala Lyme se vindeca rapid cu complicatii minime. Se evita astfel stadiile avansate ale afectiunii.
Cei care au boala Lyme in stadii avansate pot sa se vindece daca sunt diagnosticati imedicat ce debuteaza simptomele acestor stadii tardive ale afectiunii.
Un numar mic de pacienti cu boala Lyme nu se recupereaza sau se recupereaza foarte incet, cu paralizie de nerv facial si durere reziduala la nivelul genunchiului. Alte persoane pot dezvolta durere cronica de articulatii, dureri musculare, oboseala si dificultati de concentrare. Aceste manifestari au fost denumite boala Lyme de tip cronic. Totusi studiile recente nu au demonstrat prezenta bacteriei Borrelia burgdorferi in sange sau in lichidul cefalorahidian, si terapia cu antibiotice pe termen lung nu si-a dovedit eficienta in ameliorarea starii acestor pacienti, acesti pacienti beneficiind in prezent de masuri de tip suportiv.
Bibliografie:
www.sfatulmedicului.ro
Larousse-IV-Prevenirea si tratamentul principalelor afectiuni
Boala Lyme este o boala rara,dar se intalneste sporadnic peste tot in lume. Ea poarta numele orasului din Connecticut (Statele Unite) unde a fost descoperita. De fapt, semnele acestei boli erau cunoscute deja de mult timp in Europa, dar nu se cunostea germenul responsabil.
Cauzele
Bacteria responsabila de boala Lyme poate fi transmisa la om prin capuse care au fost contaminate dupa ce au intepat un animal salbatic(rozatoare de exemplu). Boala Lyme apare sub forma unor mici epidemii sau sub forma unor cazuri izolate. Toate activitatile care presupun contactul cu capusele contituie un factor de risc pentru contaminare: munci agricole, camping,etc.
Stadiile bolii
Boala Lyme evuleaza in 3 stadii, fiecare fiind caracterizat prin simptome proprii.
Primul stadiu se manifesta prin aparitia unei roseti caracteristice la nivelul pielii,numita "eritem migrator'.
Aceasta roseata cutanata survine intr-un interval cuprins intre 3 zile si o luna dupa intepatura de capusa.
Ea apare la locul intepaturii.La locul rosetii,pielea e usor ridicata si apar senzatii de durere si de caldura.
Roseata se extinde concentric formand un inel in jurul punctului de plecare si dispare treptat in aproximativ 3 saptamani.Eruptia cutanata poate fi insotita de febra si dureri articulare sau musculare asemanatoare manifestarilor gripei.Ea dispare fara sa lase urme,chiar si in absenta tratamentului.
Stadiul al doilea survine dupa cateva saptamani sau dupa cateva luni si se caracterizeaza prin pusee de eritem ,insotite de manifestari mai ingrijoratoare.Poate fi vorba de afectare cardiaca,sincope,dureri toracice,dureri articulare sau de cauza inflamatorie sau de semne neurologice.
O durere intensa apare in regiunea intepaturii .Acest stadiu dureaza de la cateva saptamani la mai multe luni.El nu se constata decat daca primul stadiu ,adica eruptia cutanata a trecut neobservat sau a fost neglijat,si in concecinta ,a ramas netratat.
Stadiul al treilea e cel mai sever.El se instaleaza dupa mai multi an de la intepatura capusi daca nu a fost initiat nici un tratament inainte.El debuteaza cu un eritem cronic,ce se extinde la brate si mai ales la gambe,ajungand dupa mai multe luni la o atrofie progresiva a pielii.Aceasta forma e bine cunoscuta in estul Frantei sub numele de boala Pick-Herxheimer.Eruptia este insotita de manifestari diferite,cum ar fi o tumoare benigna la nivelul pielii(pseudolimfom),dar mai ales afectarea articulatiilor(reumatism cronic),a inimii si a sistemului nervos ,care determina de fapt gravitatea bolii.
PROFILAXIA
Profilaxia conta in a unma un tratament antibiotic dupa o intepatura de capusa daca ea se produce intr-o regiune unde exista boala.In plus,o mai buna informare poate sa-i sensibilizeze pe vanatori si pe turisti sa nu neglijeze primele manifestari ale bolii.In numeroase tari(in special in Statele Unite ,unde au fost raportate numeroase cazuri),acest tip de profilaxie si-a aratat eficacitatea.
DIAGNOSTICUL SI TRATAMENTUL
Izolarea bacteriei din prelevari de la nivelul leziunilor cutanate e foarte dificil de realizat.Deci e preferabila luarea unor masuri de precautie.Astfel ,in timpul stadiului initial,daca sesizam o eruptie sufestiva pentru intepatura capusei,imediat trebie initiat un tratament antibiotic,singurul capabil sa impiedice intreaga evolutie ulterioara a bolii.In stadiul al 2-lea,evidentierea bacteriei ramane inca dificila.Diagnosticul poate fi stabilit printr-un test serologic(proba de sange) care depisteaza anticorpii bacteriei impotriva Borrelia.
Diagnosticul e stabilit in acelasi fel si in stadiul al 3-lea de boala.
Tratamentul se bazeaza pe administrarea de antibiotice care au ca efect disparitia simtomelor si prevenirea aparitiei complicatiilor tardive.
Daca boala nu e tratata si evolueaza pana in stadiul al 3-lea , ea poate lasa sechele variate,in special neurologice(paralizii faciale sau ale membrelor) sau cutanate(atrofii cu ulcere).
Febrele Recurente
Apropia bolii Lyme, febrele recurente sunt determinate de alte bacterii din genul Borrelia.Cea mai cunoscuta e febra recurenta cosmopolita,produsa de Borrelia recurentis.Mai este numita si "febra recurenta transmisa prin paduchi".Este o boala care apare atunci cand sunt coditii favorabile pentru proliferarea paducilor:razboaie,tabere de refugiati etc.Debutul bolii e brutal cu febra mare (intre 40-41 grade C) ,frisoane,dureri de cap,dureri abdominale).Febra dureaza in jur de o saptamana,dispare pentru ca apoi sa reapa dupa cateva zile.Acest ciclu se poate repeta de multe ori.Netratata,infectia afecteaza ficatul si rinichii,putand fi letala.
In tarile care au o rata crescuta a bolii Lyme se desfasoara campanii de informare asupra boalii Lyme.
• Se stie ca anumite zone impadurite – in arealul de raspandire a capuselor - trebuie evitate pentru a preveni imbolnavirea;
• Capusele sunt prezente in numar mic in apropierea aglomeratiilor urbane.
Tratamentul medicamentos
• Medicii recomanda ca stadiile incipiente ale bolii Lyme sa fie tratate cu antibiotice precum doxiciclina, penicilina sau eritromicina.
• Medicii recomanda ca stadiile avansate ale bolii Lyme, cele cu afectare neurologica, cardiaca sau articulara sa fie tratate in spital, cu antibiotice administrate intravenos.
Diagnosticul de boala Lyme se bazeaza pe un istoric amanuntit si o examinare clinica completa, alaturi de teste specifice de laborator.
1. Medicul va va intreba daca ati fost muscat de capusa si daca desfasurati activitati in aer liber in zone cunsocute ca fiind endemice pentru capuse.
2. Semnele clinice sunt importante, mai ales prezenta eritemului migrans, descris anterior.
- Daca exista vreun dubiu privitor la cauzalitate eruptiei cutanate, medicul poate masura diemnsiunile eritemului si apoi sa va ceara sa reveniti pentru a efectua o a doua masuratoare la interval de 2-3 zile distanta. Eritema migrans creste in dimensiuni cam 1 centimetru zilnic;
- Exista semne clinice specifice cu ajutorul carora medicul poate deosebi boala Lyme de alte afectiuni.
3. Medicii pot recomanda efectuarea de teste ale sangelui, pentru descoperirea de anticorpi indreptati impotriva bacteriei Borrelia burgdorferi.
In primele saptamani de la infectare anticorpii pot lipsi, asadar testarea poate avea un rezultat negativ.
Exista doua teste de sange care pot fi utilizate pentru decelarea bolii Lyme, un test de screening (Lyme ELISA), si, daca rezultatul este pozitiv, un test specific (numit „Western blot”), care confirma infectia prezenta sau o infectie anterioara, din trecut. In tarile in care boala Lyme este foarte frecvent intalnita, pacientii pot avea teste pozitive pentru Borrelia, fara a avea si boala in sine. Simpla pozitivare a testului de screening nu este suficienta pentru a se stabili diagnosticul de boala Lyme: este necesar ca si testul Western blot sa fie de asemenea pozitiv.
Odata ce testele pentru boala Lyme se pozitiveaza, ele raman pozitive pentru o perioada foarte mare de timp, dupa un tratament corect. Astfel, repetarea testului dupa tratarea pacientului nu este necesara sau utila.
4. Capusele pot transporta si alte microorganisme in afara de B. Burgdorferi, acestea putand cauza afectiuni care pot mima boala Lyme. De aceea, medicii pot recomanda teste ale functiei hepatice si recoltarea de sange pentru determinarea hemoleucogramei.
5. Pacientii care se prezinta cu dureri de cap pot necesita punctie lombara, pentru a determina daca exista si un grad de inflamatie a sistemului nervos si pentru a decela eventuala prezenta de anticorpi specifici bolii Lyme in lichidul cefalorahidian (LCR).
6. Medicii pot cere efectuarea unei electrocardiograme (EKG) pentru identificarea eventualelor complicatii cardiace.
7. Rezonanta magnetica nucleara (RMN) si computer tomografia pot fi efectuate in vederea excluderii altor afectiuni cu manifestari asemanatoare bolii Lyme.
Exista trei metode de a preveni boala Lyme.
1. Evitarea muscaturii de capusa
- Nu va aventurati in padurile in care sunt prezente capusile, mai ales in timpul verii;
- Purtati sosete care sa creeze bariere intre capusa si piele;
- Introduceti marginea inferioara a pantalonilor in sosete, si purtati haine colorate in culori vii, care sa permita identificarea rapida a prezentie insectelor pe materialul textil;
- Aplicarea unui insecticid special la nivelul hainelor si al pielii. Acest produs nu se recomanda in cazul copiilor, care pot absorbi acest insecticid prin piele. Aplicarea insecticidului scade sansele infectarii prin reducerea riscului de muscatura de capusa.
2. Indepartarea capuselor
- Pentru a transmite Borellia capusele au nevoie de un interval de 24-48 de ore in care sa stea atasate de suprafata pielii. Astfel, dupa desfasurarea de activitati in afara casei, inspectarea tuturor zonelor de piele expuse reduce riscul de infectie;
- Daca remarcati o intepatura de insecta este important sa fiti atent la simptomele asociate, care pot aparea in urmatoarele trei saptamani;
- Capusele se ataseaza de zonele calde si umede: zona inghinala, axilele, zona submamara, gatul si linia de implantare a parului;
- Daca observati o capusa, indepartati-o rapid. Aceasta manevra reduce riscul de contractare a infectiei;
- Daca aveti o penseta la indemana, apucati capusa cat mai aproape de locul de implantare din piele si trageti-o afara incet dar cu fermitate. Daca nu aveti o penseta, apucati corpul capusei si extrageti-o lent, indepartarea este mai importanta decat modul de extragere in sine;
- Deseori nu toate piesele aparatului bucal al capusei ies din piele. Ramanerea acestora in piele nu creste riscul de transmitere a infectiei, dar poate cauza inflamatia pielii si pot declansa o reactie de respingere de tipul reactiei de „corp strain”;
- Dezinfectati locul muscaturii cu alcool medicinal sau alta solutie antiseptica
- Utilizarea de benzina, motorina sau alti solventi organici pentru a sufoca capusa trebuie evitate. De asemenea, nu se recomanda incercarea de ardere a capusei cu un bat de chibrit;
- In cazul in care capusa nu iese cu usurinta, trageti-o afara prin rasucire, prinzand capusa si tragand in sus.
3. Tratamentul antibiotic
Tratamentul intepaturilor de capusa in primele 72 de ore cu o singura doza de doxiciclina previne boala Lyme. Se recomanda celor care traiesc in zone endemice si sunt muscati de capusa; se recomanda sa intrebati medicul inainte de a administra aceasta doze de antibiotic.
Tratata la timp, boala Lyme se vindeca rapid cu complicatii minime. Se evita astfel stadiile avansate ale afectiunii.
Cei care au boala Lyme in stadii avansate pot sa se vindece daca sunt diagnosticati imedicat ce debuteaza simptomele acestor stadii tardive ale afectiunii.
Un numar mic de pacienti cu boala Lyme nu se recupereaza sau se recupereaza foarte incet, cu paralizie de nerv facial si durere reziduala la nivelul genunchiului. Alte persoane pot dezvolta durere cronica de articulatii, dureri musculare, oboseala si dificultati de concentrare. Aceste manifestari au fost denumite boala Lyme de tip cronic. Totusi studiile recente nu au demonstrat prezenta bacteriei Borrelia burgdorferi in sange sau in lichidul cefalorahidian, si terapia cu antibiotice pe termen lung nu si-a dovedit eficienta in ameliorarea starii acestor pacienti, acesti pacienti beneficiind in prezent de masuri de tip suportiv.
Bibliografie:
www.sfatulmedicului.ro
Larousse-IV-Prevenirea si tratamentul principalelor afectiuni
duminică, 3 iunie 2012
Abces
Un abces apare in urma unei infectii ca o "umflatura cu puroi" plasata intr-o cavitate inchisa.El poate fi situat fie la suprafata pielii,in cavitatea bucala pe gingie.Abcesul poate fi asa-zis "cald",plasat pe piele,rosu si fierbinte,umflat,doare si "pulseaza",zvacneste,sau "rece",care nu doare,iar pielea de deasupra este subtire si albicioasa.
In primul rand recomand o reteta de casa:
Intr-o cratita pun putin lapte,doar sa fie acoperit fundul.Apoi pun branza de vaci,pun totul la incalzit si amestec cu o lingura de lemn.Cand s-a incalzit branza de vai,o intind pe o bucata de panza curata si o pun sub forma de cataplasma,mentinand-o peste noapte.
Inainte de a pune o compresa cu bitter suedez pe locul cu abces,se intinde alifie de galbenele.
Alifia de galbenele se prepara din 150 grame untura curata de porc,pusa intr-o cratita,la foc pana se incinge bine.Cand untura este fierbinte ,se presara doi pumni cu flori,frunze si tulpini de galbenele.Se amesteca bine cu o lingura de lemn.Cand face spuma,se retrage de pe foc,se acopera vasul si se lasa pana a doua zi.Apoi se incalzeste pana ce amestecul devine fluid .
Se strecoara printr-o bucata de panza curata,se stoarce bine restul de plante.Alifia obtinuta se pastreaza in cutiute ce se pot inchide ermetic.
Branca-ursului.Se folosesc frunzele proaspat culese,se spala,se zdrobesc,cu un facalet de lemn pe o planseta iar terciul obtinut se intinde pe locul bolnav.Se leaga cu o bucata de panza curata.Se lasa 45 ore sau numai peste noapte.
Comprese la aburi cu coada-calului. Se pune apa intr-un vas si se pune la fiert.Cand apa fierbe in clocot,deasupra vasului se pune o strecuratoare de metal plina de coada-calului.Cand aburii au incins plantele,acestea se rastoarna pe o bucata de panza curata, se pune compresa pe locul cu abces,se leaga strans si se lasa asa peste noapte.
In primul rand recomand o reteta de casa:
Inainte de a pune o compresa cu bitter suedez pe locul cu abces,se intinde alifie de galbenele.
Alifia de galbenele se prepara din 150 grame untura curata de porc,pusa intr-o cratita,la foc pana se incinge bine.Cand untura este fierbinte ,se presara doi pumni cu flori,frunze si tulpini de galbenele.Se amesteca bine cu o lingura de lemn.Cand face spuma,se retrage de pe foc,se acopera vasul si se lasa pana a doua zi.Apoi se incalzeste pana ce amestecul devine fluid .
Se strecoara printr-o bucata de panza curata,se stoarce bine restul de plante.Alifia obtinuta se pastreaza in cutiute ce se pot inchide ermetic.
Branca-ursului.Se folosesc frunzele proaspat culese,se spala,se zdrobesc,cu un facalet de lemn pe o planseta iar terciul obtinut se intinde pe locul bolnav.Se leaga cu o bucata de panza curata.Se lasa 45 ore sau numai peste noapte.
Comprese la aburi cu coada-calului. Se pune apa intr-un vas si se pune la fiert.Cand apa fierbe in clocot,deasupra vasului se pune o strecuratoare de metal plina de coada-calului.Cand aburii au incins plantele,acestea se rastoarna pe o bucata de panza curata, se pune compresa pe locul cu abces,se leaga strans si se lasa asa peste noapte.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)